Sânge de curcubeu, de flori, de iarbă, de aer. Na.

Standard

IMG_0780

Îmi imaginez cum ar pluti mărgeluțele astea la baza unui gât lin și alb, culcat în iarbă. Cum sub el, prin carotide și jugulare, sub piele străvezie, ar palpita viața unei fetișcane. Și, să ne înțelegem, fetișcana nu ar fi neaparat tocmai o fetișcană, și nici gâtul ei nu ar fi neaparat un gât lin și alb. Și nici mărgeluțele de fapt nu ar fi foarte importante pentru frumusețea ei, că ea oricum știe că e frumoasă, oriunde, oricum, orice ar purta, sub orice soare și la orice vârstă. Na, bine, și tu acuma, de ce știe… Păi clar ca vaca: pentru că își cunoaște bine fetișcana asta crescută în ea, o joacă, o trăiește și o răsfață, de-aia! Și, câteodată când face asta poartă mărgele roșii și broderii ungurești. Logic, nu?

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s